Șase abuzuri soluționate prin impozitarea tuturor contribuabililor

Fără studii de impact și dezbateri, măsurile luate de autoritățile fiscale în ultimii ani au fost greu de înțeles de către contribuabili. Legea se interpretează în funcție de intenția legiuitorului. De la reducerea impozitării în plină creștere economică, la reducerea sau creșterea plafoanelor fiscale de câteva ori de la o lună la alta sau modificarea definițiilor fiscale o dată la doi ani, rămâne întrebarea care a fost această intenție. În ultima perioada, măsurile au fost motivate de reducerea deficitului bugetar și angajamentele luate față de organizații internaționale. Mai jos sunt alte motivații.

1. Supraimpozitarea salariaților part-time

Salariații aleg să muncească cu normă parțială din diverse motive, cum ar fi să-și dedice timp studiilor, familiei. Nu aceasta este opinia autorităților care au reintrodus plata contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim pentru salariații cu normă parțială, în vara anului 2022, pentru a combate munca la gri.

2. Supraimpozitarea concediilor medicale

Boala este un eveniment nefericit pentru orice persoană. Denumită impropriu de presă „taxa pe boală" și „impozit pe boală", autoritățile au introdus contribuția la sănătate pentru indemnizațiile de concediile medicale, denunțând abuzuri în acordarea acestor concedii. Ulterior, au revenit cu mai multe modificări și excepții. De altfel, contribuția la sănătate a fost într-un adevărat meci de ping-pong în ultimii ani, fiind introdusă și exclusă pentru diverse tipuri de venituri. Astfel, a devenit o adevărată provocare în a ști pentru ce venituri se datorează contribuția la sănătate și în ce sumă.

3. Serviciile de consultanță

Serviciile de consultanță nu sunt definite în legislație. Aceasta nu a împiedicat autoritățile în a le introduce și exclude în diverse acte normative prin ordonanțe de urgență. Microîntreprinderile nu mai pot presta majoritar servicii de consultanță, cu anumite excepții. Serviciile de consultanță au fost excluse și din lista codurilor CAEN pentru norme de venit. De altfel, plafonul pentru stabilirea venitului anual în baza normelor de venit, pentru activități independente, a fost micșorat de patru ori într-un singur an.

4. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

După ce au modificat definiția microîntreprinderii, din punct de vedere fiscal, în medie, o dată la doi ani, în ultimii 17 ani, autoritățile au acuzat că aceasta este folosită pentru prestare de activitate salariată și optimizare fiscală. Astfel, în ultima perioadă, au apărut condiții din ce în ce mai complexe, pentru o formă de impozitare, care se dorea simplificată, pentru micii întreprinzători. 

5. Sponsorizarea

Sponsorizarea înseamnă de obicei pentru o persoană emailurile primite de sărbători pentru a fi mai bună și a contribui la activitatea unui ONG în beneficiul celor mai vulnerabili. În 2018, s-a introdus declarația informativă pentru sponsorizări, o declarație ale cărei instrucțiuni de completare au ridicat mai multe întrebări. Întrebări și-au pus și autoritățile, când au decis să modifice tratamentul fiscal al sponsorizării pentru mai multe tipuri de contribuabili și să reducă numărul contribuabililor care pot redirecționa o parte din impozit pentru sponsorizare. De asemenea, în prezent, nu doar sponsorii trebuie sa declare ONG-urile sponsorizate, ci și ONG-urile trebuie să declare sponsorizările primite.

6. Impozit minim pe cifra de afaceri și impozit suplimentar

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în legislație aproape simultan cu impozitul minim global, al Organizației de Cooperare si Dezvoltare Economică, transpus în Uniunea Europeană prin directivă. Scopul a fost de a împiedica transferul profiturilor din țară. Pentru aceasta existau deja în legislație prevederi care reglementează prețurile de transfer. De astfel, OCDE a început lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale de un deceniu. Multe din măsurile BEPS (Base Erosion and Pofit Shifting- măsuri împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profitului) au fost transpuse deja în legislația din România, însă fără prea mare succes din diverse motive - de exemplu unele situații nu se regăsesc în țara noastră, plafoane prea mari, lipsa unor ghiduri pentru aplicare, adoptarea minimului de prevederi. În opinia sa privind legile bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 și strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026, Consiliul Fiscal reclama o subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cauzată și de evitarea plății taxelor și impozitelor.

Cu o legislație stufoasă și în permanentă schimbare, este denunțată o lipsă a educației fiscale în ceea ce privește o populație cu un grad mare de sărăcie, marcată de mari inegalități și neîncredere în instituțiile publice. De altfel, Codul Fiscal a fost schimbat recent pentru ca următoarele modificări să nu respecte termenele menționate în lege: modificările care decurg din angajamentele internaționale ale României, modificările prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, exclusiv în situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv. Între timp, măsurile adoptate nu țin cont de victimă și abuzator, trecut și viitor, ci doar de un prezent continuu, incert, imprevizibil și meschin, în care este mereu nevoie urgentă de fonduri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp