Doamna urcă la Roman și se așază lângă mine. Își ține bagajul în brațe, deși îi propun de câteva ori să-l pună sus, i-ar fi mai comod. Mâinile cu care strânge sacoșa sunt muncite, dar foarte curate. Mă uit la profilul ei: mi-e greu să-i estimez vârsta, pare trecută înainte de vreme. O las în pace și mă întorc la carte.

Strămoșii noștri au fost destul de puternici în credință încât să privească Moartea în față, pe peretele bisericii, timp de 160 de ani, fără să se simtă „speriați”. Ar fi păcat ca noi, cei de azi, să fim atât de fragili încât să distrugem cu sapa ceea ce ei au lăsat moștenire.

Trăim într-un paradox continuu. Ne plângem de calitatea sistemului de învățământ, arătăm cu degetul spre ministere și reforme eșuate, însă refuzăm să privim în oglindă. Săptămâna trecută, o întâlnire crucială despre viitorul educației în era AI, organizată de Digital Nation și moderată de Florin Negruțiu, a pus pe masă un adevăr incomod, dar necesar: nu doar statul este responsabil de educație.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a vorbit despre testele PISA și alte tipuri de testări care arată gradul analfabetismului funcțional și al calității educației în România.

Analfabetismul funcțional în țara noastră este şi rezultatul lipsei de metodică la clasă. Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Analfabeții funcțional sunt printre noi, ei nu stau izolați în sate colorate, uitate de timp și de infrastructură. Analfabeții funcțional lucrează în administrațiile urbane, în companiile multinaționale sau sunt mici întreprinzători privați. Ei sunt prezenți și activi pe facebook, pe insta sau pe Tinder. (Foto: Guliver/ Getty Images)