Barcelona este adesea invocată drept unul dintre cele mai influente laboratoare urbane ale Europei. De la transformările generate de Jocurile Olimpice din 1992 până la proiectele recente de recuperare a spațiului public pentru oameni, capitala Cataloniei a devenit un reper international nu doar în conversații, dar și în dezbaterile despre viitorul orașelor. Pentru că succesul său vine astăzi și cu provocări majore: presiunea turismului, criza locuirii și nevoia de adaptare la schimbările climatice.

Arhitectul Omid Ghannadi, invitat la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”

„Se culegeau bucățele de frescă căzute în jurul bisericii, care erau câteodată mici cât coaja pe care o cureți de pe un ou fiert”, povestește arhitectul Șerban Sturdza.

Orașul – a doua casă pentru copii sau un bun de consum? (Foto: Guliver Getty Images)

„Pentru că e altceva, mi-am asumat că probabil nu o să fie apropiată de publicul general, pentru că era o casă neobișnuită pentru România. Și acum avem niște clienți cu care lucrăm pe niște proiecte de case individuale și prima dată când le-am arătat în ce direcție vrem să mergem erau destul de zguduiți. Ca să stabilești un lucru ca fiind frumos pentru oameni trebuie să îl introduci în viața lor de zi cu zi și să îl pui într-un context potrivit, să-l apreciezi în fața lor ca, încet-încet, acel lucru să reprezinte frumosul. Altfel e doar diferit”.