Cel puțin o dată am văzut că multe lucruri din gospodărie ne prisosesc, prea bune ca să fie aruncate, dar nu suficient de bune ca să fie date mai departe. Printre acestea se numără și jucăriile. (În imagine, un voluntar al organizațiilor caritabile franceze Secours Populaire și Ressourcerie des Ollieres ridică cutii cu jocuri de societate care urmau să fie recondiționate, înainte de a fi redistribuite ca daruri de Crăciun copiilor defavorizați/ foto: Profimedia)

Dacă nu avem un stat de drept, bunăstarea și opulența sunt doar spoială. E ca un măr lucios, cu un vierme care îl mănâncă din interior. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Pe măsură ce se apropie Crăciunul, se întâmplă ceva. (Foto: Profimedia Images)

La câteva săptămâni după ce i-am cedat amicului meu cutia cu bomboane am repetat gestul, numai că l-am făcut pentru câteva zeci de copii din satul ăla. De menționat că eram elev de liceu, iar contribuția financiară – adică bani de la mama și tata – a fost mică. Diferența am pus-o de la alții ca mine, prieteni de familie și colegi de muncă ai părinților. Foto - Romany Mitry/ Alamy/ Profimedia

Prin tradiție, decembrie este luna bilanțurilor, a pregătirilor de sărbători sau a planurilor pentru un nou an. Dar decembrie este și luna recunoștinței. Foto: Getty Images

Era 18 noiembrie. De vreo 20 ani cred, am făcut mereu bradul în seara de ajun. Mi s-a părut că atunci este momentul cel mai potrivit. (Foto: Guliver Getty Images)

O prietenă îmi spunea că în fiecare an, după sărbători, vede portocale stricate în orfelinate. De Crăciun sunt zilnic şi câte trei firme care îi vizitează pe copii. Mulţi dau dulciuri. Multe, multe dulciuri ieftine, pe care copiii le mânâncă pe toate o dată, uneori până la vomă, în condiţiile în care mulţi dintre ei au regim sau iau medicamente. (Foto: Guliver Getty Images)