Celebra Jane Jacobs scria în 1961 despre regenerarea urbană a New York-ului că structura spațială a unui cartier este cea care creează sau distruge urbanitatea eterogenă și sigură pe care o căutăm cu toții — și că practicile de planificare pot periclita tocmai această viață urbană, fără să-și dea seama ce distrug. foto Facebook

Atunci când ne gândim la arhitectură și sustenabilitate, ne ducem mereu spre consistență: fațade și dosuri, începuturi și sfârșituri. Dar ce se întâmplă când această logică a ordinii este pusă față în față cu ceea ce îi scapă prin definiție — informalul, nestructuratul, ceea ce nu poate fi clasificat?

Există o idee celebră a lui Viktor Frankl: oamenii pot suporta aproape orice, „cum?”, dacă au un „de ce!”. Cu alte cuvinte, cu toții căutăm sens. Iar pentru mulți dintre noi, o parte importantă din acest sens se construiește – fie că vrem sau nu – la locul de muncă.

L-am avut invitat pe Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, la podcastul Habits by Republica. O conversație captivantă, cu accent pe transformarea sectorului energetic din România în ultimii treisprezece ani, pe revoluția prosumatorilor, felul în care funcționează leadership-ul într-o companie cu mii de angajați și motivul pentru care energia a devenit una dintre industriile strategice ale Europei.

Vasile Ionescu are 51 de ani și lucrează ca electrician la o fabrică chimică din Craiova. Recent, o instalație nouă, cu sisteme automate și monitorizare digitală, a început să dea erori ciudate. Colegii mai tineri au verificat codurile, au sunat la producător, au căutat soluții pe forumuri. După trei ore de încercări, cineva l-a chemat pe Vasile.

Sunt demult istorie orele irosite stând pe loc în trafic, în șiruri nesfârșite de șoferi agresivi, când simțeam, la propriu, cum viața se scurge fără niciun sens. La țară stai pe loc doar dacă vrei să te odihnești sau să te bucuri de natură. În maximum jumătate de oră ajungem într-unul dintre cele mai frumoase orașe din România, Brașov, mult mai repede decât ne lua, adeseori, să traversăm Bucureștiul.

România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Existența Mării Negre și, mai ales, întinderea Munților Carpați induc o serie de particularități în condițiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci. Foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Primele generații de panouri solare „casnice” ajung abia acum la sfârșitul vieții lor. Cu aceste unități apropiindu-se acum de finalul duratei de utilizare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în 2050 vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi la nivel global. Foto: Christophe ARCHAMBAULT / AFP / Profimedia