După tragedia de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, unde mai mulți nou-născuți au murit în urma unei infecții nosocomiale, o întrebare aparent banală a revenit în dezbaterea publică: este sau nu nevoie de chiuvete în saloanele de terapie intensivă? foto Profimedia

Pe scurt: o transformare fundamentală a modului în care sunt livrate serviciile de sănătate (de la prevenție, la tratament). Foto Getty Images

„Vrei să îți spun cum este în Germania? Nci aici nu este totul roz, medicii nu sunt, neparat, mai buni profesioniști, dar nici unul nu își permite să ceară bani pacienților. Muncesc de îmi sar capacele, ajung uneori la epuizare, dar nu sunt umilit nici de pacienți și nici de sistem.” (Foto: Guliver Getty Images)

Recunosc, mi s-a întâmplat și mie. Acum vreo zece ani, în primul an de facultate, m-am trezit într-o dimineață cu o mică umflătură pe cerul gurii. Doar că nu mi se părea așa mică. (Foto Guliver/Getty Images)

De ceva timp, a observat nişte tulburări în comportamentul copilului. Nu le-ar numi crize pentru că nu este familiară cu terminologia, iar cuvântul „criză” ştie că înseamnă ceva acut, ceva care pare grav. Nu, mai degrabă cel mic simte în nări un miros urât ori de câte ori i se întâmplă acel „ceva”. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Cum să știi tu, medicul, asistenta, că faci rău prin tăcerea ta despre furtișagul altuia, sau prin furtul tău din raftul de medicamente, și să dormi liniștit? (Guliver Getty Images)

„Suntem atât de obișnuiți cu aceste lucruri..Este o obișnuință a noastră foarte tristă, înțelegeți? Practic nu ar trebui să existe așa ceva. Este un lucru pe care îl acceptăm cu toții, luptăm împotriva lui, dar parcă nu se mai termină”