Ăsta este modul în care toți ticăloșii români deplâng atacul asupra Moscovei. O fac aparent interesați de binele ucrainenilor. Dacă-i întrebi prin comentarii despre ucraineni îți spun că ei nu "țin" cu niciunii, că e "război între frați" și că "să-i lăsăm să se omoare între ei", dar oricum "Zelensky e un dictator prost/actoraș prost/drogat prost care își omoară poporul cu atacurile asupra rusiei". ( Imagine cu rafinăria Kapotnia din Moscova, după ce a fost atacată cu drone de armata din Ucraina/ sursa foto: Facebook General Staff of the Armed Forces of Ukraine)

În doar patru ani, Uniunea Europeană a trecut de la rolul de partener al sprijinului occidental pentru Ucraina la cel de principal susținător financiar și militar al Kievului. Cu peste 200 de miliarde de euro mobilizate, un nou împrumut de 90 de miliarde de euro, mecanisme bazate pe activele rusești imobilizate și planuri de finanțare care se extind până în următorul deceniu, Europa construiește nu doar rezistența Ucrainei în război, ci și infrastructura financiară, industrială și instituțională a viitorului său. Această transformare schimbă în același timp Ucraina și Uniunea Europeană, redefinind securitatea, bugetul, extinderea și ambițiile geopolitice ale continentului. Foto: Profimedia

Dincolo de dimensiunea umană și diplomatică a incidentului, evenimentul a expus una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României: diferența dintre programele strategice de înarmare și capacitatea reală de reacție în teren împotriva amenințărilor moderne de tip drone kamikaze.

Tocmai când susții că drona nu este rusească, ea devine cea mai rusească cu putință; tocmai pentru că survolează mințile suveraniștilor păcăliți de istorie, de Putin și de fapte.

Am tras o concluzie amară: rusofilii tot rusofili, chiar și când le cade drona rusească în cap și o percep ca mană cerească...

În patru ani de război, Ucraina a dezvoltat fie tehnologie militară revoluționară, fie apropiată de cele mai avansate tehnologii din vest.

Recomandarea de fond este să nu se realizeze o plafonare generală a prețului la pompă, ci protecție țintită + lichiditate pentru sectoarele expuse + reducerea dependenței de motorină.

Conflictul din jurul Iranului nu a explodat într-un război deschis, dar nici nu mai poate fi controlat în logica în care a fost început. A intrat într-un punct mort: există acțiune militară, există presiune economică, dar nu există un rezultat strategic.

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

​Războiul, în formele sale moderne, a încetat de mult să fie doar o confruntare de voințe politice, devenind un mecanism financiar de o dimensiune aproape ireală. Cifrele vehiculate în conflictele actuale depășesc capacitatea obișnuită de înțelegere, transformând resurse care ar putea salva civilizații în simple coloane de fum și resturi metalice.