Un ardelean, într-un bar din Italia, cere o cafea. Barmanul îi oferă un ristretto. Ardeleanul ia paharul, îl toarnă pe gât, pune paharul pe bar și spune hotărât: „Da, din asta!”

Foto: Juan Moyano / Alamy / Alamy / Profimedia

Un ardelean, într-un bar din Italia, cere o cafea. Barmanul îl întreabă ce cafea poftește. El ezita să dea un răspuns ferm, ceea ce l-a determinat pe barman să îi ofere un ristretto. Ardeleanul ia paharul, îl toarnă pe gât dintr-o singură sorbire. După ce pune paharul pe bar spune hotărât: „Da, din asta!”

Ce este un ristretto? Specialiștii spun că un ristretto conține între 15 și 25 ml de cafea. Mai puțin decât o cafea expresso. De ce există totuși ristretto? Răspunsul clar este: calitatea este mai importantă decât cantitatea.

Modul în care bem un ristretto ține de fiecare dintre noi. Dintr-o sorbitură, sau în câteva înghițituri, sau savurând fiecare moleculă de cafea prin înghițituri mici. Nu există o regulă. Există doar un rezultat. La un anumit moment, paharul devine gol. Rămâne doar efectul lăsat asupra noastră. În multiple feluri și forme.

Cam așa e viața noastră. La scara universului, o viață de om este cât un pahar de ristretto. Când se termină, și am trecut prin atâtea experiențe de viață, suntem mult mai pregătiți pentru orice provocare.

Și la fel ca ardeleanul din povestea de mai sus, am vrea să spunem: Asta vreau! Și în loc de micul păhărel, să primim o cafea mult mai mare. Am ști sigur cum să procedăm cu ea! Am ști cum să extragem maximul pentru beneficiul nostru.

Doar că, o altă cană nu ni se mai cuvine. Cel puțin nu în această formă pe care o avem acum. Și este deznădăjduitor să conștientizezi că acum, când ai ști să faci mai bine o mulțime de lucruri, nu mai capeți de îndată ocazia.

Devine așadar de căpătâi cum savurăm micuța cafea ce ne este hărăzită. Cum o tratăm, cum o dozăm, cum o explorăm și cum o exploatăm.

Și asta indiferent de vârstă. Este, desigur, un mare avantaj când la 20-25 de ani înțelegi unicitatea și semnificația micii cești de ristretto. Și când mai înțelegi că alta nu mai primești.

Miezul acestei conștientizări conduce la concentrarea pe calitate. Pe fiecare clipă de viață, ca pe fiecare moleculă de cafea, pentru a extrage maximul de esență.

Viața nu este, așadar, o mostră ce poate fi replicată oricând și oricât. Este un drum, extrem de rapid, care poate să nu fie irosit dacă ne vom concentra pe a pune calitate maximă în orice etalon de timp (secundă, minut, ore, zile etc).

Și a vedea în ristretto nu o cafea mică și unică, ci o esență extrem de puternică, și îndestulătoare, dacă este savurată corespunzător.

Să fie cât mai mic regretul: Doamne, cum aș ști de-acum ce să fac, dacă aș putea sa o iau de la capăt!

Textul acesta este destinat și celor tineri. Și al lor ristretto este la fel. Și ca dimensiune și ca timp.

Mai avem cafea în cană? Haideți să o prețuim cum se cuvine de aici înainte.

articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp