Andrea Ghiță

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Dacă uit să-mi pun ceasul pe mână mă apucă panica, chiar dacă ora de pe ecranul smartphone-ului meu este mult mai exactă decât cea indicată de arătătoare, pe cadranul ceasului de mână vechi de peste zece ani. Dar un ecran nu e cadran, iar gestul de a-mi consulta ceasul e înrădăcinat în existenţa mea de o viaţă (minus circa nouă ani, până în vacanţa mare de după clasa a doua primară, când am primit primul meu ceas – un UMF – drept recompensă pentru premiul I). Foto: Robbi Akbari Kamaruddin / Alamy / Alamy / Profimedia

Nu se mai ţine cont de ordinea firească a lucrurilor, de gradaţia menită să sporească uimirea şi bucuria copilului. Totul e de-a valma. Au dat iama în galantare moşii de ciocolată de toate mărimile, moşii-ornament, moşii care îngână colinzi electronice, moşii cât un stat de om care-şi agită mâinile şi invită lumea să intre în magazin, moşii căţărători pe balcoane…Dar şi o mulţime de vânzători costumaţi în Moş. Moşi peste moşi deşi se ştie că (de când lumea) există o rânduială a lor. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Oare de ce sunt mult prea puţini cei care aleg calea cunoaşterii reciproce, decât cei care preiau pe nemestecate zvonurile duşmănoase şi se cantonează în ură? Probabil că e mult mai comod să scrii vorbe de ocară împotriva unui vrăjmaş comun căruia i se atribuie cauzele tuturor relelor, decât să-ţi pui întrebări asupra veridicităţii acuzaţiilor şi să te informezi. Foto: Facebook/Monitorul de Suceava

„În acei ani, noi doi cu Tomi am trăit fericiţi… Până când s-a petrecut tragedia”

Amănuntele sunt menite să confirme veridicitatea celor petrecute (verificabilă pe camerele de supraveghere amplasate pe acest pod intens circulat).

Vârstnicii din Uniunea Europeană beneficiază de facilităţi de călătorie şi nu numai. De pildă, în Austria şi Slovacia seniorii cu vârsta de peste 60 de ani beneficiază de reducerea substanţială a costurilor serviciilor de pe pârtiile de schi, bazinele de înot, etc. În general nu se solicită actele doveditoare pentru etatea celui care beneficiază de ele. Foto - Mark Scheuern/ Alamy/ Profimedia

Pe vremea când predam fizica la Politehnică, nu i-am dat nota maximă unui student care a făcut o lucrare corectă (din punctul de vedere al subiectului primit) pentru că am găsit mai multe greşeli de ortografie în ea. Tânărul a contestat vehement, spunându-mi că „nota la fizică se dă pe cunoştinţele de specialitate şi nu pe cele de scriere”, iar eu i-am explicat că e inadmisibil ca un absolvent de facultate să nu ştie să scrie corect. Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia

Am început să apreciez valoarea timpului meu mult mai târziu, după ce am trecut de hotarul vârstei mijlocii şi am realizat că timpul meu a început să scadă. (Foto: Profimedia Images)

Toate acestea le simt cel mai pregnant în cabina de montaj, însă condiţia de coechipier o trăiesc zi de zi, în mai toate ipostazele vieţii. (Foto: Profimedia Images)