Bogdan-Radu Brînzan

„Ce, este războiul nostru, ce tot îi ajutăm pe ucraineni?” sau „Ucrainenii au trimis drona, să ne bage în războiul lor".

Cu toate că merităm un șoc, mă gândesc că ne irosim alți ani de viață cu preluarea puterii, oficial sau mascat, de către grupările PSD și AUR, transfugii din AUR și POT. Strașnic!

De ce? Fiindcă deciziile importante în PNL erau luate cu aprobarea pesediștilor. Chiar și acum, voiau să le impună președintele, unul convenabil, care să execute ordinele venite pe linie pesedistă. Și uite surpriză, nu le-a ieșit.

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

În anii `80, existau în Galați 8 cinematografe: Central, Republica, Țiglina, Popular, Dacia, Doina, Flacăra și Grădina de Vară „Central”.

Hotelul Cioplea, care era cândva împreună cu Orizont în topul cazărilor din Predeal, vândut de două ori și cu un nume schimbat, a ajuns un kitsch, având o arhitectură exterioară cu elemente grecești. N-am înțeles legătura cu zona montană. (În imagine, stadionul din Predeal/ foto: Bogdan-Radu Brînzan)

Majoritatea clădirilor se află într-o stare avansată de degradare, pline de vegetație, inclusiv pe acoperiș, care ne arată că sunt abandonate de zeci de ani.

În țările vestice, pe care pe bună dreptate le apreciem, transportul cu mijloacele publice este încurajat, fiindcă este mai ieftin, descongestionează serios traficul renunțând la autoturismul propriu, câștigi timp circulând rapid dacă infrastructura este prevăzută cu bandă specială pentru transportul public. (Foto: Evgeny Haritonov / Alamy / Alamy / Profimedia)

Pe plajă, la taverne, cei care te servesc îți zâmbesc, ți se adresează cu ,,Sir", nu te simți vreodată înșelat, nu ai sentimentul în niciun moment că cineva vrea să te păcălească cumva. Numai că, în stilul tipic grecesc, relaxat, nicio tavernă nu se deschide înainte de ora 10.00, și cum ajungeam la ora 9.00 pe plajă, frappe-ul mult dorit se lăsa așteptat.

În anii '90 bișnița era în floare. Apăruseră consignațiile și boutique-urile unde erau atârnate „turcisme" de toate felurile. Foto: Getty Images