Cristian Popa

Peste emoții și festivități, cifrele despre educație rămân îngrijorătoare: de exemplu în segmentul 25–34 de ani, România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE (23%), mult sub media Uniunii de 44%.

Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii.

Aceasta este alocarea, sub formă de granturi și împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Național de Redresare și Reziliență. Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm. foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Companiile private sunt mai productive. Prezența capitalului străin contează. Foto Profimedia

Creșterile salariale nu pot fi sustenabile pe termen lung dacă nu sunt însoțite de o creștere a productivității. Pentru a consuma mai mult, trebuie să producem mai mult. foto: Manuel Ackle / Alamy / Profimedia

Dacă e să ne jucăm cu cifrele, „inflație dublă” este și 2% față de 1%, cum este în unele țări din zona euro, dar și 16% față de 8%, cum a fost, dar nu mai este, la noi. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

În mod normal, piețele și băncile centrale se mișcă în aceeași direcție, dar nu mereu și în același ritm. Când nu o fac, de obicei înseamnă că piețele anticipează o realitate economică diferită de cea luată în calcul de factorii de decizie. foto: Seth Wenig / AP / Profimedia

Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Foto Getty Images

Cine mergea cu mașina prin țară în 2003 își amintește care era situația drumurilor la acea vreme. Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia