Cristina Stănciulescu

Există o întrebare care apare, aproape obsesiv, în „La grazia” al lui Paolo Sorrentino: „ale cui sunt zilele noastre?” Foto: Profimedia

Am ieșit de la The Devil Wears Prada 2 cu un sentiment pe care nu-l anticipasem.

Ură, dispreț, jigniri și amenințări, uneori chiar cu moartea. Comentarii pline de frustrări, judecăți și aroganțe. Cine le semnează? Când nu sunt boți, în spatele profilurilor sunt oameni care par obișnuiți așa, ca mine, ca tine. Ah, dar stai, poate și tu ești unul dintre ei, deși mă îndoiesc, aici nu intră astfel de personaje. Și totuși, de ce? Ce îl face pe cineva să amenințe cu moartea pe altcineva doar pentru că are altă opinie politică sau alte vederi ori alte orientări? Care este mecanismul? Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Da, am fost soldat. Am făcut câteva luni de armată în toamna lui 1989, în anul întâi de facultate. foto Profimedia

Am citit undeva că oamenii posedă niște neuroni numiți neuroni oglindă. Acești neuroni ne fac pe noi să acționăm în grupuri, să imităm comportamente, fie bune, fie rele.

„Creăm locuri de muncă, aducem aici mulți străini, folosim Micloșoara ca o fereastră deschisă către România adevărată și sper că facem parte și noi, ca familie și istorie, din motivele de mândrie pentru comunitatea locală”, spune Tibor Kalnoky.

Pe Heather Morris o cunoaștem de la „Tatuatorul de la Auschwitz” încoace. Este povestitoarea prin excelență a istoriilor ascunse și dureroase pe care le-au suferit oamenii în lagăre sau război. Poveștile ei sunt adevărate, bazate pe multă documentare, sunt scrise limpede și ușor, în așa fel încât lectura lor nu apasă.

De ieri dimineață de când am aflat vestea care a căzut exact ca un trăsnet în capul meu, nu-mi revin. Mă doare sufletul. Stephan Pelger nu mai este. S-a sinucis.

Pe Elena Vijulie Tănase o știți, probabil, de la televizor. Este un jurnalist pasionat de istoria recentă a acestei țări, un adevărat specialist atunci când vine vorba despre Casa Regală a României. Era foarte tânără la Revoluție, însă asta n-o împiedică să vorbească despre Europa liberă ca despre „un vechi prieten”. Elena privește cu un ochi critic prezentul, istoria în derulare, cu toate acestea nu își lasă înfrânt optimismul, chiar și atunci când vorbim despre starea țării în zilele noastre. Crede cu tărie că România se poate reconstrui „pe persoană fizică”.

Când se discută despre război, istorie și agresiune, riscul să dai de o informație greșită sau falsă este foarte mare. De aceea am vrut să aflu de la jurnalista Rodica Culcer, pe scurt, ce înseamnă tot ce se întâmplă zilele acestea, de la discursul lui Putin din 21 februarie până la invadarea Ucrainei de ruși. A cui este Ucraina? De ce o vrea Putin?